Se trece fără stop
Și se topește noaptea
Și stelele dispar odată ce apare ceața
Și se-ntrevede-n zare a noastră cugetare
E întuneric,
Dar în dormitor e soare
Deal e patul, nor mi-e ceasul, când timpul se scurge, îmi simt cearceaful
Și mă-nvălui cu el dintr-o parte în alta, până când pe-o muscă mi se pune pata
Totuși, închid ochii, și-ii deschis din nou, că afară îi seară și suna-ecou
Și ies în noapte, și aud șoapte
Sunt ele muște,
Ce m-au vrut aproape.
It moves without a stop
And it melts at night
And the stars disappear when fog appears
And our thoughts lie ahead
It’s dark,
But in the bedroom it’s light
The bed’s a hill, my watch is a cloud, when time flies, I feel my sheets
And I wrap myself around with them, until my eye sets on a fly
However, I close my eyes, and I open them again, because its night outside and the eco rings
And I go out into the night, and I hear the whispers
It’s the flies,
That wanted me close.
Ce e azi? Ca mâine e tot azi și tot așa…
și tu ești tu și azi și-naltă zi de azi,
Și tot tu pe urme îmi vei lua….
Căci, urma mea e și a ta
Și tu, și eu, și eu și tu
Și azi și-nalt azi,
De mâine, și toate celelalte care vor mai exista
Și-n esența e tot azi
Și tot azi cu tine sunt
Căci, mâine e tot azi și tot așa…
Și prins cu tine și azi și-n celălalt și celelalte zi de azi
Căci, umbra mea, e urma ta
Și urma ta, e umbra mea
Și azi și-n celelalte zi de azi….
What is it today? Because tomorrow is still today and so on…
and you are you today and another day from today,
And still, in my footsteps, you will follow…
Because my mark is also yours
Me, and you, and you, and me
Today and another day,
From tomorrow and all that will exist after
And in essence, it’s still today
And still, with you I am today
Because tomorrow is still today and so on…
And stuck with you today and other days of today
Because my shadow is your mark
And your mark is my shadow
Today and other days of today
Nu știu cine sunt
Mă-nvălui în gând
Când în mine cânt
Un câine aud
El latră de-aprope iar eu mă pierd ușor
La intrarea vecinului fără-un dormitor
Nu știu cine sunt
Dar îmi port un nume-n gând
O fi al meu de la-nceput
Sau doar pe mormânt ‘nsemnând
Fugind cu timpul, sau-nuanțează a lui
Că clipa de azi e a nimănui
Tu unde te simți?
Acum de te-ntrebi
În lumii prezent sau în epoci străvechi?
Din străvechi înnăscut, al lumii pierdut, m-afund în stropi de lumina ce i-am văzut in ultima zi pe pământ
I don’t know who I am
I envelope myself in thoughts
When I sing to myself
I hear a dog
He barks up close and I lose myself easily
At the entrance of my neighbor without a bedroom
I don’t know who I am
But I carry a name in my thought
Would it be mine from the start
Or meaning on a grave
Running with time, or his nuances
Because the time of today is nobody’s
Where do you feel yourself?
Now that you ask yourself
In today’s time or ancient age?
Born in ancient times, the worlds lost, I sink in drops of light that I saw on the last days on earth
Ma-nec in sunete,
Ma pierd in ganduri
Privesc in gol
Si totul pare absurd uneori.
Dar iubirea apare,
Doar atunci cand dormi,
Cand deschid ochii si privesc inapoi, peste lumi iluzorii si moi,
Ma-ncanta ideea si-mi da fiori;
Ca totul a durat doar pana-n zori.
I drown in sounds,
I get lost in thoughts
I stare blankly
And everything seems absurd sometimes.
But love comes,
Only when you sleep,
When I open up my eyes and look back, over soft and illusory worlds,
The thought delights me and it gives me shivers;
That everything lasted until dawn.
Mă simt confuz
Puțin pierdut
Ușor absurd
Se-ntâmplă să văd
Prin cearcăne roz
Descântece mov
Scântei de foc.
Și-n ceața densă
O muscă imensă
I feel confused
A little lost
Easily absurd
It happens to see
Through pink dark circles
Purple spells
Fire sparks
And through thick fog
A huge fly
Azi noapte simteam cum îmi bâzâi aproape de creier,
Voiai sa-mi spui ceva sau sa ma faci sa ma trezesc din somnul adânc in care eram cuprins?
Ai reușit intr-adevăr, îmi tiue și acum urechile doar când îmi amintesc
Când te văd, te și aud
Tu așa mic ca un bâlbâit mi te ai pătruns in gând
Deja-mi ești voce interioară
Te aud și când toate-s in liniște afara
Mie-rai muza, dar acum…
Îmi ești auz, îmi ești ochi, îmi ești gura
As vrea și eu măcar sa-nvat sa zbor
Pe-o pajiște argintie cu flori
Soarele sa mi bată-n fruntea acoperită cu breton
Iar tu… tu sa stai cu spatele la mine
Și sa-mi bazai doar de bine
Last night I felt how you were buzzing close to my brain,
You wanted to say something or wake me up from my deep sleep in which I was enveloped?
You did indeed succeed, my ears are ringing now just when i remember
When I see you, I also hear you
Small as a stutter you entered my thoughts
You already are my inner voice
I hear you even when everything is quite outside
You were my muse, but now…
You are my hearing, my eyes, my mouth
I would just want to learn how to fly
On silver meadow with flowers
The sun to shine on my forehead covered by bangs
And you… to stand with your back to me
And to buzz me good
Mi-au crescut buruieni pe inimă, mi-au crescut câteva si pe creier, până când să-mi dau seama că sufletul imi e tot o buruiană.
Care e antidotul să le smulg acum din ale mele vase nisipoase?
Âtât de densă este această junglă în mine, încât, atunci când privesc afară, defapt privesc în mine însumi.
Te rog, scrie-mi un tratament pe cutia craniană, să poată citi acea buruiană.
Amăraciunea să o şteargă şi bucuria să o sadească;
În adâncul meu, ca un curcubeu, în nuanțe colorate, ca şi artificiile de pe cerul lui Dumnezeu.
Weeds grew on my heart, and some grew on my brain, until I realized that my soul is also a weed.
What is the antidote to pull them out of my sandy vessels?
This jungle is so dense in me that when I gaze outside, I am actually looking into myself.
Please, write the treatment on my skull, so that the weeds can read it.
To erase my sorrow and seed happiness;
Deep down, like a rainbow, in colorful nuances, like fireworks on God’s sky